18 Martie
Numeri 26:52-28:14, Luca 3:1-22, Psalmul 61:1-8, Proverbe 11:16-17;
Omul milostiv îşi face bine sufletului său!
Proverbe 11:17
Ce laşi în urma ta pe cărarea vieţii? Laşi tu o mireasmă plăcută datorată unei frumuseţi interioare deosebite sau laşi lacrimi şi tristeţe în inimile celor cu care intri în contact? Care este mireasma pe care paşii tăi o presară pe drum la tot pasul?
Voi sunteţi Lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. Şi oamenii n-aprind lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeşnic şi luminează tuturor celor din casă.Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune şi să slăvească pe tatăl vostru care este în ceruri. (Matei 5:14-16)
Noi suntem Lumina Lumii! Ce har minunat! Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre noi nu beneficiem de acest har spunând că nu suntem în stare să luminăm şi că nu ne simţim pregătiţi să ieşim în lume şi Să-L arătăm pe Hristos. Dar paradoxul pe care îl întâlnim aici este tocmai faptul că noi nu trebuie să fim pregătiţi în vreun fel anume pentru a ne duce la îndeplinire menirea, pentru că noi suntem deja pregătiţi pentru a face aceasta din clipa în care am devenit copiii lui Dumnezeu. Noi trebuie doar să luminăm fără a depune vreun efort anume în prealabil! Există în natura noastră abilitatea de a lumina! Fiecare dintre noi trebuie să iasă în lume şi să îşi trăiască viaţa de creştin aşa cum face şi când este acasă iar roadele sfinte se vor vedea desluşit. Atât şi nimic mai mult! Dumnezeu a pus în noi potenţialul de a fi lumină şi vrea ca noi să îl ducem la îndeplinire, fără prea mari eforturi!
La tot pasul întâlnim oameni care trăiesc vieţi greu de descris în cuvinte, presărate cu multe neajunsuri, lipsuri, greutăţi, boli, necazuri şi probleme. Ce facem noi atunci când ne confruntăm cu astfel de situaţii? Sau, mai bine zis, facem ceva sau ne vedem nepăsători în continuare de vieţile noastre binecuvântate? În versetul de mai sus, Biblia ne spune: Omul milostiv îşi face bine sufletului său! De fiecare dată când ajuţi un suflet sărman, te ajuţi de fapt pe tine însuţi! Aruncă-ţi pâinea pe ape şi, după multă vreme, o vei găsi iarăşi! (Eclesiastul 11:1) Ferice de cel ce îngrijeşte de cel sărac! Căci în ziua nenorocirii, Domnul îl izbăveşte! (Psalmul 41:1) Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul iar El îi va răsplăti binefacerea! (Proverbe 19:17) Iată cât de mari şi minunate sunt beneficiile milosteniei!
Astăzi, alege să fii milos, bun şi darnic faţă de semenii tăi! Dumnezeu va binecuvânta atitudinea ta şi va mări numărul binecuvântărilor în viaţa ta! Astfel, inima ta se va bucura mult!! Fă-ţi deci acest bine şi ajută sărmanii din jurul tău! Pentru tine o faci!
Femeia care mută munții! 
Minunat articolul,nu judecati pe cei saraci, daruiti din preaplinul vostru, milostenia este o dovada a bunatatii sufletului, fa acest lucru neconditionat, Dumnezeu are grija de noi toti. Felicitari d_nei Daniela!