Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept! 15 Februarie: citirea Bibliei si meditatia zilei!

15 Februarie

Exod 39:1-40:38, Marcu 1:1-28, Psalmul 35:1-16, Proverbe 9:11-12;

Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept!

Proverb 9:12

inger“Cartea proverbelor are aceeaşi actualitate pentru epoca în care trăim pe care a avut-o şi când a fost compusă, întrucât întâlnim în ea probleme cu care fiecare dintre noi se confruntă în viaţă. “[1] Diferite momente ale vieţii cotidiene sunt surprinse în această carte: arta de a fi părinte; sfaturi părinteşti: 1:8-19; 3.1-35; 31:1-9; vorbirea; subestimarea: 11:12a; vorbele aspre: 27:14; pripită: 18:13; înşelătoare: 17:4; 26:18; omul harnic: 21:5; 22:29; mândria şi umilinţa: 8:13; 15:33; certurile şi neînţelegerile: 10:12; 15:1-4; omul înţelept versus omul nechibzuit: 10:8, 14, 23; 13:16; 15:7-21; bogăţia: aduce necazuri: 15:6, 16,17; are o valoare limitată: 11:4; este trecătoare: 23:4, 5; 27:24, femeia rea: 2:16-19; 5:3-23; etc. Dar tema de bază a acestei cărţi este, fără urmă de îndoială, înţelepciunea. În această carte omul simplu găseşte cuvinte înţelepte pe care le poate pune la inimă şi care îl pot ajută să-şi conducă bine viaţa.

Ne adăpăm noi sufletele din această sursă inepuizabilă de înţelepciune? Ne străduim noi să înţelegem această carte şi să îi punem în practică sfaturile înţelepte? Dacă facem aceasta, atunci o facem pentru binele nostru, atât actual cât şi etern. O viaţă trăită în înţelepciune ne va asigura fericirea, atât pe acest pământ, cât şi în veşnicie. Sfaturile înţelepte prezentate în această carte îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale, şi-ţi vor aduce multă pace. (v.2) Şi astfel, vei căpăta trecere înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor. (v.4) Aceasta va aduce sănătate trupului tău şi răcorire oaselor tale. (v.8)

Iată cât de minunate sunt beneficiile trăirii unei vieţi cu înţelepciune! TU vei fi atât de câştigat! Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept! TU vei avea parte de cele mai multe beneficii, dacă te vei strădui să împlineşti voia lui Dumnezeu în viaţa ta şi să-I urmezi sfaturile atât de înţelepte. Să luăm câteva exemple simple: dacă citeşti Biblia în fiecare dimineaţă, vei avea putere sfântă pentru a lupta împotriva atacurilor celui rău şi bucurie în inimă, întreaga zi; dacă azi te jertfeşti de dragul partenerului tău de căsătorie, alegând să îl iubeşti necondiţionat şi să-l ierţi fără măsură, atunci el îţi va răspunde cu aceeaşi dragoste jertfitoare şi plină de pasiune, iar inima ta se va bucura; căminul tău va fi plin de pace şi înţelegere; dacă nu iubeşti lumea şi bogăţiile ei, care oricum vor trece, şi te îndrăgosteşti de Dumnezeu şi de prezenţa Lui, atunci vei trăi o viaţă cu semnificaţie şi sens şu plină de bucurii divine. Şi lista poate continua la nesfârşit! Aşadar, alege să fii înţelept! Pentru tine , şi spre folosul tău absolut, faci acest gest minunat! Aşa cum spune Iov: Dacă păcătuieşti, ce rău Îi faci Lui? Şi când păcatele ţi se înmulţesc, ce-I faci Lui? Dacă eşti drept, ce-I dai Lui? Ce primeşte El din mâna ta? (Iov 35:6-7)

Dumnezeu nu are parte de niciun beneficiu dacă tu eşti înţelept, ci numai tu! Fii deci înţelept!


[1] MacDonald, Comentariul biblic al credinciosului: Vechiul Testament, p.651

Intalnire pentru cupluri la biserica Filadelfia, Suceava. Se va urmari o proiectie video prezentata de pastorul Mark Gungor!

mark-gungorIn aceasta seara, 15 februarie 2013, de la ora 18 sunteti asteptati la biserica Filadelfia la o intalnire pentru cupluri.  Veti putea viziona o proiectie video prezentata de pastorul Mark Gungor.

Astazi esti fericit(a) sau nefericit(a), pentru ca TU ai ales asa! 14 Februarie: citirea Bibliei si meditatia zilei!

14 Februarie

Exod 37:1-38:31, Matei 28:1-20, Psalmul 34:11-22, Proverbe 9:9-10;

Când îţi întorci privirile spre El, te luminezi de bucurie!

Psalmul 34:5

fericireFericirea, sau nefericirea ta de astăzi, stă în mâinile tale, într-o anumită măsură. Da! De tine depinde, în mare parte, dacă astăzi vei fi, sau nu, fericit(ă). Dumnezeu este Cel care ţi-a pus la dispoziţie această alegere, din clipa în care ai devenit copilul Său. Ce vei face: vei profita de acest privilegiu extraordinar sau îi vei da cu piciorul, alegând, mai degrabă, să fii nefericit(ă) şi să te laşi pradă gândurilor de descurajare, de nemulţumire, de cârtire sau de reproşuri adresate altora, sau chiar lui Dumnezeu? Astăzi, tu poţi fi fericit(ă)! Astăzi, şi în fiecare zi!

Când îţi întorci privirile spre El, te luminezi de bucurie! Întăreşte-ţi zilnic mintea prin Cuvântul lui Dumnezeu şi vei avea, astfel, gânduri pozitive, te vei simţi binecuvântat(ă) şi iubit(ă) de Dumnezeu, iar viaţa ţi se va părea, mult mai frumoasă !Aşa cum şi este, de fapt!

Dacă îţi vei întoarce privirile spre El şi îţi vei întări mintea şi inima în Cuvântul Lui, vei putea lupta cu uşurinţă împotriva atacurilor ridicate de cel rău în viaţa ta, sau la nivelul minţii tale, şi le vei birui. Nu spun că problemele tale vor dispărea, în mod miraculos, ci doar că ele nu vor mai fi atât de importante pentru tine, încât să-ţi frângă inima şi să te facă să te îndoieşti de iubirea Lui, faţă de tine. Niciodată problemele nu sunt pe atât de mari, pe cât par!  Aşa cum soarele răsare în fiecare dimineaţă şi luminează totul în jur, la fel de uşor şi viaţa ta se poate schimba, dintr-o dată şi radical! Nu pune prea mult preţ pe momentul acum. Priveşte lucrurile în perspectivă! Persoanele care se plâng adesea de vieţile lor sunt cele cărora le lipseşte perspectiva, şi au tendinţa să exagereze proporţia problemelor lor.

 Fă-ţi azi timp pentru Dumnezeu pentru că, a-ţi face timp pentru Dumnezeu, înseamnă a-ţi face timp pentru a trăi cu adevărat! Nici un alt lucru, sau persoană din lumea aceasta, nu ne poate dărui, tot ceea ce putem primi, în calitate de oameni, atunci când stăm la picioarele Mântuitotului, Îi privim frumuseţea, Îi primim mângâierea şi Îi împărtăşim căutările, aşteptările, dorinţele şi frământările inimii noastre. Doar El este în măsură să ne ridice, atunci când suntem căzuţi, atunci când prietenii ne-au uitat, atunci când partenerul de căsătorie este prea ocupat ca să ne observe frământarea interioară, sau atunci când strigătul inimii noastre zdrobite este abia perceptibil, asemeni Anei, care se ruga în şoaptă în templu, din cauza durerii ei prea mari.

Oricare ar fi problema şi starea ta de azi,  întoarce-ţi privirile spre El, vino înaintea Lui în rugăciune şi încredinţează-I  problema ta.  El promite că te va ajuta. Ba mai mult, îţi va dărui un cadou minunat: BUCURIA şi încredinţarea că va fi bine! Cele mai frumoase momente ale vieţii unui om muritor sunt cele în care sufletul lui s-a bucurat, în prezenţa lui Dumnezeu. Caută să ai parte de cât mai multe astfel de momente de bucurie sfântă!

Spun oamenii despre tine „Acesta este fiul/fiica lui Dumnezeu”? 13 Februarie: citirea Bibliei si meditatia zilei!

13 Februarie

Exod 35:10-36:38, Matei 27:35-66, Psalmul 34:1-10, Proverbe 9:7-8;

Cu adevărat, acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!

Matei 27:54b

crucificatFiul fără păcat al lui Dumnezeu a fost crucificat pentru păcatele întregii omeniri. Matei, autorul cărţii de faţă, descrie acest act al crucificării într-un mod foarte simplu, deschis şi fără prea multă încărcătură emoţională. El spune simplu: Apoi L-au crucificat.(27:35) „El nu recurge la procedee dramatice, la stilul jurnalistic de senzaţie şi nu se pierde în detalii atroce. Dar nici eternitatea nu va epuiza profunzimea acestor cuvinte!” [1] Locul unde a fost crucificat poartă numele „Golgota”, în traducere din limba aramaică craniu. Se prea poate ca zona să fi avut forma unui craniu şi de aceea oamenii locului să-i fi pus acest nume. Totodată, este posibil ca acest nume să-i fi fost atribuit locului respectiv ca urmare a execuţiilor dramatice care aveau loc acolo. În zilele noastre, nu se cunoaşte cu exactitate unde este acest loc. Înainte de a-L crucifica pe Isus, soldaţii romai i-au dat acestuia vin fiert şi fiere, care erau „date ca narcotic condamnaţilor la moarte. Isus le-a refuzat. Ear necesar ca El să poarte întreaga încărcătură a păcatelor omenirii, fără o diminuare sau slăbire a simţurilor Sale, fără o uşurare a durerii Sale.” [2] Apoi L-au crucificat! De la ora a şasea, adică ora de amiază a zilei (12) şi până la ora a noua, adică ora 3 după-amiaza, Isus a purtat cea mai cruntă suferinţă umană posibilă! Aceste 3 ore de chin teribil au fost corelate şi cu un întuneric foarte dens care s-a lăsat peste toată ţara Palestinei, sugerând parcă starea de întuneric şi păcat care a venit peste sufletul Lui curat şi preasfânt. Apoi Şi-a dat duhul. (27:50) „Strigătul puternic demonstrează că El a murit în putere, nu în slăbiciune. Faptul că Şi-a dat duhul distinge moartea Lui de toate celelalte. Noi murim pentru că trebuie să murim, dar El a murit pentru că aşa a ales.” [3]

Întreaga natură a luat parte la moartea Lui şi şi-a făcut simţită prezenţa, întărind astfel faptul că El era într-adevăr Fiul lui Dumnezeu, aşa cum pretindea. Şi îndată perdeaua dinlăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat, mormintele s-au deschis şi multe trupuri ale sfinţilor care muriseră au înviat. (27:51-52) Aceste manifestări miraculoase şi neaşteptate ale naturii şi modul în care Isus s-a comportat, l-au făcut pe unul dintre centurionii romani să exclame cuvintele care au rămas în istorie: Cu adevărat, acesta a fost Fiul lui Dumnezeu! Cum te comporţi tu atunci când te afli în suferinţă? Pot oamenii spune, ca urmare a comportamentului tău bun şi scriptural, că eşti fiul/fiica lui Dumnezeu? Oamenii vor privi la tine şi la viaţa ta, în mod deosebit atunci când vei trece prin necazuri şi încercări. Ei vor căuta să vadă care este comportamentul tău, mai presus decât care îţi sunt vorbele. Caută să te comporţi ca un veritabil fiu/fiică a lui Dumnezeu în orice moment al vieţii. Mărturia pe care o lăsăm oamenilor TREBUIE să-i conducă pe aceştia la Hristos!

Astăzi, şi în fiecare zi, fii omul despre care cei din jur să spună: Acesta este fiul/fiica lui Dumnezeu!


[1] MacDonald, Comentariul biblic al credinciosului: Noul Testament, p.114

[2] Ibidem

[3] Ibid., p.116

„Dragoste-Rut”- o noua carte scrisa de Francine Rivers!

dragoste-rutDin seria: O genealogie a harului

Nume de barbati, unul dupa altul, sunt mentionate in primul capitol din Evanghelia dupa Matei. Dar printre toate aceste nume de tati si fii din cartea neamului lui Isus Cristos se remarca numele a cinci femei, a caror chemare mareata a fost aceea de a pava, alaturi de sotii si fii lor, calea venirii in lume a lui Mesia. Cinci femei care au schimbat lumea. Vulnerabilitatea acestor femei ori abuzul de putere al barbatilor din epoca patriarhala pot parea dure pentru noi, cei de azi. Insa emotiile pe care le traieste o femeie, indiferent de timp sau regiune, sunt universale.
„O genealogie a harului” este seria de nuvele ale lui Francine Rivers, care readuc in actualitate iertarea, puterea de sacrificiu si reabilitarea.
Dragoste ― Rut
Rut a crescut in traditia moabita, pe care a practicat-o pana ce a intalnit-o pe Naomi si familia ei. Atunci L-a cunoscut pe Dumnezeul lor, cu totul diferit de zeii la care se inchinau moabitii. Odata ce s-a casatorit cu unul dintre fii lui Naomi, a ajuns sa locuiasca la periferia Moabului, asemenea celor proscrisi. Si ca si cum aceasta nu ar fi de ajuns, ca urmare a unei tragedii, Rut, cumnata ei moabita si soacra lor raman vaduve. Acest nou statut ii deschide lui Rut posibilitatea unei alegeri: sa revina la viata in care fusese crescuta sau sa o urmeze pe soacra ei in nesiguranta si singuratate, avandu-L pe Dumnezeu ca singur sustinator. Doar ca decizia nu era chiar atat de simpla. De alegerea ei depindea soarta unei natiuni si chiar a lumii intregi.
“Șaptezeci de zile trecură înainte ca Naomi să iasă pe ușa casei ei. Lumina soarelui îi răni ochii. Era slăbită de atâta jelit, după ce vărsase lacrimi cât să umple un vas întreg cu ele, și venise timpul să se oprească. Plânsul ei nu avea să-i aducă la viață pe cei răposați. Trebuia acum să se gândească la viață. Rut și Orpa erau femei tinere, prea tinere pentru a-și petrece tot restul vieții jelindu-i pe Mahlon și pe Cilion să aibă grijă de o femeie bătrână a cărei viață se apropia de sfârșit.

Se așeză pe un scăunel în fața ușii și rămase privind copiii altora. Fugeau pe stradă, râzând, în timp ce dispăreau după colț. Copiii erau viața, dar copiii ei nu mai erau. Însă pentru nurorile ei mai exista o șansă, dacă făcea ceea ce știa că avea de făcut.

Dacă rămânea în Kir-Hareset, Rut și orpa aveau să trăiască pe mai departe cu ea. Aveau să-și petreacă tinerețea îngrijind-o pe mama soților lor răposați. Cum ar putea îngădui ea ca fetele astea frumoase să-și irosească viețile stându-i alături? Le iubea mult prea mult pentru a continua să le vadă cerșind o mână de grâne de la străini sau să trăiască din mila prietenilor și a rudelor. Dar dacă pleca din Kir-Hareset și din Moab, cumnatele lor se puteau întoarce la familiile lor, care aveau să le primească cu brațele deschise înapoi. Naomi nu se îndoia de faptul că părinții lor aveau să le găsescă un soț cât ai bate din palme, pentru că erau amândouă tinere și frumoase. Apoi Rut și Orpa aveau să se bucure de copii. Iar Naomi le dorea asta mai mult ca orice altceva.” (Paragraf extra din carte, p. 25-26)

Umple-ți sufletul cu Dumnezeu de dimineață și vei STRĂLUCI!

Pielea feţei lui strălucea pentru că vorbise cu Domnul!

Exodul 34:29b

35235255_10157655054614012_2163454565494554624_n

Da, există o anumită strălucire a feţei, o anumită seninătate a chipului şi o anumită stare de bucurie a inimii  pe care o aduce prezenţa lui Dumnezeu în viaţa credinciosului!

William Bramwell, un evanghelist din Anglia, a descoperit că zilele pe care le începea stăruind în rugăciune erau pline de laudă către Dumnezeu, de bucurie şi de recunoştinţă. Erau zile în care întreaga lui fiinţă strălucea de bucurie, de pace şi de minunata prezenţă divină a Mântuitorului. El spunea: “Îmi place să-mi umplu sufletul cu Dumnezeu de dimineaţă şi să umblu apoi în Duhul Sfânt toată ziua.” [1]

După patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi petrecute pe muntele Sinai, în prezenţa Domnului, Moise coboară de pe munte pentru a prezenta poporului tablele Legii scrise de Însuşi Dumnezeu. Dar oamenii din popor se temeau să se apropie de el. De ce? Motivul acestei temeri era unul foarte important şi nemaiîntâlnit până atunci: pentru că faţa lui Moise strălucea, ca urmare a faptului că vorbise cu Dumnezeu! (29b-30).

“O, dacă ar fi 500 de Ilie (sau Moise, urcat pe muntele Sinai), fiecare urcat pe Carmelul său şi strigându-L pe Dumnezeu, atunci am putea vedea cum norii slobozesc perdele de apă! O, dacă ar exista mai multă rugăciune, mai multă rugăciune constantă şi fierbinte! Atunci ar ploua cu binecuvântări peste noi!” Charles Spurgeon.

Ai vorbit tu în această zi cu Dumnezeu? Ai petrecut timp în părtăşie sfântă cu El?

Dacă da, atunci fiinţa ta va arăta acest lucru: ea va străluci!

Dacă nu, de asemenea, fiinţa ta va arăta acest lucru: va fi posomorâtă, abătută şi tristă. Este colosală diferenţa dintre o zi începută la picioarele sfinte ale Mântuitorului, acolo unde primim învăţătură şi putere, sau la pieptul Mirelui nostru drag, acolo unde primim iubire şi mângâiere, şi o zi începută, sau continuată, fără a căuta faţa lui Dumnezeu!

Oamenii din jur vor observa imediat această diferenţă, pentru că ea se va răsfrânge în întreaga ta fiinţă. Toate acţiunile, intenţiile şi atitudinile tale vor fi în concordanţă directă cu aceasta. Dacă ai căutat faţa şi prezenţa lui Dumnezeu în Cuvânt şi în rugăciune, atunci tu vei avea un loc lângă Dumnezeu şi vei sta pe stâncă, aşa cum reiese din cuvintele pe care Dumnezeu i le-a spus lui Moise: Iată un loc lângă Mine; vei sta pe stâncă! Dar dacă nu L-ai căutat pe Dumnezeu, atunci tu nu vei fi aşezat(ă) pe stânca tare şi nici nu vei avea putere să pui la pământ atacurile celui rău!

Vei fi biruit, şi nu biruitor!

Astăzi, vorbeşte cu Dumnezeu! Astfel, faţa, fiinţa şi viaţa ta vor străluci de prezenţa şi puterea Mântuitorului! Oamenii se vor minuna şi vor aprecia faţa şi fiinţa ta pline de seninătate şi bucurii sfinte!

P.S. Poza este făcută in gradina casei mele, acolo unde am un loc special pentru părtășie. Mireasma trandafirilor mă îmbie să simt mireasma cerului!


[1] Harvey, Edwin&Lilian, Cum s-au rugat ei, vol.II, p. 32

Preţuieşte lucrurile mici care ţi se întâmplă!Vei constata că ele au fost de fapt lucrurile MARI! 11 Februarie: citirea Bibliei si meditatia zilei!

11 Februarie

Exod 32:1-33:23, Matei 26:69-27:14, Psalmul 33:1-11, Proverbe 8:33-36;

Neprihanitilor, bucurati-va ]n Domnul!

Psalmul 33: 1

eclesiastulÎn fiecare zi aşteptăm să primim de la Dumnezeu noi binecuvântări, noi motive de bucurie care să ne ajute să ne trăim cu entuziasm viaţa, şi uităm faptul că El ne-a binecuvântat deja! Putem merge, putem auzi, putem vorbi, ne putem mişca mâinile, putem cânta, putem alerga şi multe altele! Nu sunt oare acestea motive suficiente pentru care să venim cu inimile pline de recunoştinţă şi bucurie înaintea lui Dumnezeu, şi nu cu feţe triste şi posomorâte? Este trist faptul că nu ştim să preţuim un lucru, sau o persoana,  decât după ce l-am pierdut, sau după ce apare la orizont riscul de a-l pierde. Dumnezeu ne cere să preţuim fiecare binecuvântare, abilitate sau potenţial pe care ni le-a dat şi să le folosim în slujba Lui. Faptul că nu preţuim sau valorificăm tot ceea ce Dumnezeu ne-a dat  se interpune între noi şi bucuria pe care ne-o poate aduce prezenţa Lui în vieţile noastre. Aceasta  ne împiedică să vedem multitudinea de binecuvântări din viaţa noastră şi să ne bucurăm de ele la adevărata lor valoare! Nu mai aştepta să ţi se întâmple ceva ca să fii fericit(ă)! Fii fericit(ă)! Te asigur de faptul că AI MOTIVE suficiente!

 Elisabeth Mittelstadt ne prezintă în cartea Minuni ce mişcă inima o întâmplare fascinantă din viaţa ei şi modul minunat în care Dumnezeu i-a deschis ochii spre a vedea cât este de binecuvântată: “În a doua săptămână din noiembrie, medicii au descopertit că sufăr de o infecţie virală gravă. În iulie, în timpul unei vizite în străinătate, fusesem muşcată cândva de o căpuşă. Boala izbucnise abia acum. Cel mai rău lucru era că nu puteam merge. Cât de mult mă luptam cu picioarele să-mi asculte comenzile! Dar oricât mă străduiam, articulaţiile inflamate pur şi simplu nu mă mai puteau purta.”[1

 În această perioadă grea, femeile din comunitatea şi biserica din care făcea parte se rugau pentru ea şi îi trimiteau mici atenţii prin care doreau să-şi arate sprijinul şi dragostea. Un astfel de dar i-a bucurat inima în mod deosebit şi a făcut-o să înteleagă că are un Dumnezeu minunat care se îndură de copiii Lui atunci când aceştia se află în necaz şi Îi cer ajutorul: “Dar să mă întorc la darul primit. Fiind împachetat în hârtie simplă, nu mai era necesar să-l deschid cu grijă. Nerăbdătoare, am rupt hârtia. Oare ce se putea ascunde în pachet? O cutie de pantofi!! Cu mare atenţie am ridicat capacul. O pereche de tenişi albi. Am rămas fără cuvinte. Când i-am privit mai atentă, am observat în interiorul lor cuvintele: ”Walking shoes”-pantofi de mers|de plimbare. I-am arătat soţului meu. Privirile ni s-au întălnit, ochii ne erau în lacrimi. Amândoi eram muţi de uimire. -Să fie oare adevarat că Dumnezeu îmi trimite aceşti pantofi ca să nu-mi pierd speranţa că în curând voi umbla din nou?-l-am întrebat eu în cele din urmă pe Ditmar. În ziua următoare am căutat un loc pentru tenişi, din care să îi pot vedea încă de la primele ore ale dimineţii. Acest dar, perechea de tenişi, mi-a amintit zilnic cu câtă dragoste Se ingrijeşte Dumnezeu de mine. El mi-a arătat încă o dată că mă pot încrede în El, chiar dacă nu înţeleg întotdeauna totul.“2

Aştepţi azi ca Dumnezeu să-ti dea noi motive de bucurie ? Aştepţi să primeşti din mâna Lui noi binecuvântări? Nu uita: El te-a binecuvântat deja! Preţuieşte lucrurile mici şi aparent neînsemnate care ţi se întâmplă pentru că, privind înapoi vei constata că ele au fost de fapt lucrurile MARI!


[1] Mittelstadt, Elisabeth, Minuni ce mişcă inima, Editura Scriptum Oradea, 2005, pag. 25

[2] Ibidem

Uciderea cu pietre a Sorayei M.- Povestea adevarata si impresionanta a unei tinere nevinovate!

the-stoning-of-soraya-m-20091222005219417O lege necrutatoare si evident partinitoare din religia islamica, condamna tot mai multe femei  la uciderea cu pietre. Legea spune astfel: daca un barbat este acuzat de adulter, atunci acea persoana care il acuza (de obicei trebuie sa fie cuvantul a 2 martori)  trebuie sa ii dovedeasca vinovatia cu fapte concrete, DAR, daca, in schimb, o femeie este acuzata de adulter, atunci ea trebuie sa isi dovedeasca nevinovatia prin fapte concrete. Asa i s-a intamplat unei tinere mame a 2 baieti si 2 fete care a fost acuzata pe nedrept de catre sotul ei de adulter, care vroia de fapt sa se casatoreasca cu o fata mai tanara. Pentru ca ea nu si-a putut dovedi nevinovatia prin fapte concrete, a fost ucisa cu pietre de intreg satul. Crunta ei lapidare si povestea ei impresionanta pot fi urmarite in filmul de mai jos, dand clic pe linkul respectiv.

In anul 1986, jurnalistului francezo-iranian Freidoune Sahebjam i se defecteaza masina intr-un sat izolat din Iran, o intalneste pe Zahra si afla povestea tragica a nepoatei acesteia Soraya. Soraya fusese maritata cu forta la varsta de 13 ani cu tiranicul, abuzivul si afemeiatul Ali, caruia in daruise patru copii: doua fete si doi baieti. Desi tanara sotie era ascultatoare si docila, barbatul o insulta si o batea zilnic, transformandu-i viata intr-un calvar. Atunci cand Ali s-a indragostit de o adolescenta de 14 ani si a dorit sa o ia de nevasta, Soraya a refuzat sa divorteze de teama ca ea si cele doua fiice ale sale vor ramane pe drumuri si fara niciun mijloc de subzistenta. Cu ajutorul unui mullah pe care l-a santajat si al unui mecanic analfabet pentru care lucra Soraya, Ali a acuzat-o miseleste pe sotia lui de adulter si a obtinut condamnarea ei la moarte pentru a fi liber sa se recasatoreasca cu aleasa inimii lui.

Urmariti filmul subtitrat in lb. romana aici: http://filme-online-gratis.com/blog/2012/03/26/the-stoning-of-soraya-m-2008/

Când Isus e tot ce ţi-a mai rămas, îţi dai seama că El e tot ceea ce ai nevoie! 10 Februarie: citirea Bibliei si meditatia zilei!

10 Februarie

Exod 30:11-31:18, Matei 26:47-68, Psalmul 32:1-11, Proverbe 8:27-32;

Atunci toţi ucenicii L-au părăsit şi au fugit!

Matei 26:56b

prigonirea-lui-iisus-495x373Matei 26 ne prezintă tulburătoarea scenă din Grădina Gheţismani (în traducere din limba ebraică: teasc care folosea la stoarcerea uleiului de măsline)! Aici, Isus, care urma să fie prins ca urmare a actului de trădare iniţiat de unul dintre apostolii Săi, de Iuda, este “cuprins de o întristare de moarte”, (26:38) şi pe bună dreptate! Ceea ce va urma, toată suferinţa pe care o va îndura şi toată agonia pe care o va simţi ca urmare a faptului că va fi făcut “păcat pentru noi” şi va purta astfel  povara păcatelor lumii întregi, vor fi cu adevărat de nesuportat, pentru un om! “Nimeni nu poate aborda această relatare a evenimentelor din Grădina Gheţismani fără să-şi dea seama că se află pe teren sfânt. Oricine încearcă să comenteze acest pasaj are un sentiment extraordinar de respect şi teamă. “ [1]

În acea noapte teribilă, toţi ucenicii L-au părăsit şi au fugit! Cel dintâi dintre ei a fost Iuda, “unul dintre apostolii care trăise cu Domnul, care călătorise cu El, Îi văzuse miracolele, Îi auzise învăţătura incomparabilă şi fusese martor la miracolul unei vieţi fără păcat – unul pe care Isus l-a numit “prietenul meu apropiat… care mânca din pâinea mea” (Ps.42:9) – a fost acela care şi-a ridicat călcâiul împotriva Fiului lui Dumnezeu! Iuda Iscariot s-a dus la preoţii principali şi s-a învoit să-şi vândă stăpânul pentru treizeci de monede de argint. Preoţii i-au plătit pe loc ridicola sumă de vreo 15 dolari” [2], adică cam 40 de lei. A urmat apoi Petru care s-a lepădat de Isus de trei ori la rând, deşi afirmase cu tărie, cu doar câteva minute înainte, că mai bine ar muri cu Hristos decât să-L renege. Toţi ucenicii lui Isus au spus acelaşi lucru, şi, în final, toţi s-au lepădat de Mesia! “Desigur, erau sinceri şi credeau ce ziceau. Doar că nu-şi cunoşteau propriile inimi! “ [3]

Iuda L-a trădat pe Isus printr-un sărut, ba chiar L-a sărutat mult (26:49),după cum ne prezintă Scripturile şi L-a dat apoi pe mâna liderilor religioşi ai Israelului din acea vreme, cei care ar fi trebuit să fie primii care să-L recunoască şi să-L întroneze ca Mesia al lor ,dar care L-au ucis. Trădarea lui Iuda, urmată apoi de renegarea tuturor apostolilor, a lăsat o rană adâncă în inima lui Isus! Cu toate acestea, încredinţarea că Dumnezeu Tatăl este cu El, i-a dat putere să sufere până la capăt această moarte de cruce.

Te-au părăsit toţi prietenii tăi? Nu ai pe nimeni căruia să-i spui durerea, problema sau necazul tău? Nu descuraja! Isus este cu tine! Isus este de partea ta! El nu te va părăsi şi nici nu te va dezamăgi niciodată! Ţi-ai pus încrederea în oameni şi ai rămas dezamăgit. Pune-ţi astăzi încrederea în Dumnezeu, vino la picioarele Lui şi spune-I problema ta iar El te va purta pe braţe de biruinţă! Atunci când Isus e tot ce ţi-a mai rămas, îţi dai seama că El e tot ceea ce ai nevoie!


[1] MacDonald, Comentariul biblic al credinciosului: Noul Testament, p.109

[2] ibidem

[3] Ibidem