Cu ani in urma, cand o saritura gresita in apa mi- a cauzat paralizia, lumea mea a fost redusa la nivel elementar. Timp de doi ani am zacut intr- un pat de spital, traind intr- un mediu steril, infasurata in lenjerie alba, apretata, inconjurata de asistente cu aspect asemanator si nefacand ceva mai mult decat sa mananc, sa respir si sa dorm. Am avut astfel foarte mult timp pentru a pune intrebari lui Dumnezeu. Prietenii care m- au vizitat in aceasta perioada, ma considerau prea filozofica. Dar ei vedeau lucrurile altfel, numai pentru ca nu erau confruntati cu intrebarile obsedante, care ma urmareau pe mine:
” De ce tocmai eu, Doamne?” si ” Ce semnificatie are, de fapt, viata?”
In aceasta perioada, chinuita de intrebari si durere, mi- am putut da seama ca viata trebuie sa insemne mai mult decat pur si simplu… A exista! Acesta a fost momentul in care am ajuns fata in fata cu Dumnezeul Bibliei; si atunci am decis ca este mai bine pentru mine sa- I pun Lui gravele mele intrebari, decat sa- I intorc spatele, ridicand din umeri. Acesti doi ani, petrecuti in spital, au fost ca o lunga sesiune de intrebari si raspunsuri.
Eu nu- ti cunosc suferinta, dar daca seamana cu a mea, iti pot spune ca handicapul te poate ajuta sa- ti ridici nivelul spiritual!!!
Sursa: acces-la-dumnezeu-1