De ce Dumnezeu a mărit suferinţa femeii la naştere,atât de puternic?


Când am deschis ochii în acea zi călduroasă de iunie, tot ce am putut vedea a fost o imagine albă care juca în valuri deasupra mea, provocându-mi o stare puternică de dezorientare şi ameţeală. Ochii mi se închideau şi deschideau constant, într-o încercare acerbă de a lupta cu starea de “adormire trupească” care parcă pusese stăpânire pe mine mai mult decât era necesar şi care mă ţinuse inertă atâtea ore.

O voce drăguţă mă întrebă: ”Puiuţ, te simţi bine?” ”Puiuţ?”,gândii eu plăcut surprinsă.“Oare cine mi se adresează cu acest apelativ?” Era un sentiment reconfortant.Aceeaşi voce drăguţă continuă pe un ton de încurajare: ”Începi să-ţi revii din anestezie. Asta e bine. Durerile însă te vor copleşi dar vor trece încet.” “Dureri?De ce?Dar unde sunt?”,întrebări care se zbăteau în mintea mea ca nişte valuri puternice ce se izbesc de ţărm. Răspunsul însă a venit imediat, aşa cum a venit şi valul de durere. Eram la post-opearator: tocmai adusesem pe lume primul copil iar experienţa mă cuprindea în mrejele-i tot mai puternic şi mai dureros.Era prima mea trăire de acest gen şi s-a dovedit a fi una destul de grea…Stând întinsă pe pat şi luptându-mă cu durerile care parcă nu încetau să apară, m-am întrebat cu lacrimi în ochi:

”De ce statutul de femeie trebuie să fie unul atât de dureros? De ce Dumnezeu a mărit suferinţa femeii la naştere,atât de puternic?”

Tu ţi-ai pus vreodată aceste întrebări? Ai trăit momente când inima ta, plină de amărăciune, a strigat către Dumnezeu cerându-I un răspuns cu privire la suferinţa din viaţa ta, ca urmare a acestui statut de femeie? Nu aştept un răspuns de la tine pentru că îl cunosc. Din păcate, răspunsul este afirmativ.

“Femeii i-a zis:”Voi mări foarte mult suferinţa şi însărcinarea tacu durere vei naşte copii…”, (sublinierea îmi aparţine) este versetul din Genesa 3:16 care atestă spusele mele.

P.S. Peste cateva zile voi trai o noua astfel de experienta. Voi aduce pe lume cel de-al3lea copil, de aceasta data, o fetita!! Ma rog ca Dumnezeu sa aiba mila de mine si sa mai ia din durere, atat cat va gasi cu cale. Ma incred in mainile Lui pline de dragoste si stiu ca o sa fie bine!!!Abia astept sa tin in brate o fetita!!!:)

3 comentarii

  1. Este o realitate! Cuvantul Domnului continua sa se implineasca.Stiinta a ajuns la apogeu si totusi nu poate intrece stiinta lui Dumnezeu.Asa s-a intamplat in cazul meu la cea de-a 4-a cezariana…medicii au declarat:sunt in mainile lui Dumnezeu…stiinta mea nu ma mai ajuta”.A fost o interventie dosebit de grea si totusi eu am trecut-o cel mai usor.Cum?L-am simtit pe Dumnezeu ca pe o persoana reala langa mine.Lui ii spuneam tot ce ma durea,frica care incerca sa ma stapaneasca in acele momente de cumpana…Slava fie a Domnului! Mi-am revenit in timp record,dupa nici o alta operatie nu m-am simtit asa de bine
    Domnul nu-ti da mai mult decat poti duce! E MASURATA DE EL!!!

  2. Cred că fiecare mamă recunoaşte că versetul Genesa 3:16 este adevărat şi a simţit,într-un fel sau altul, consecinţa păcatului Evei. Eu nu ştiu ce înseamnă o cezariană, dar ştiu ce înseamnă un travaliu de aprox.12 ore. E tare greu, dar mulţumim lui Dumnezeu că ne dă puterea să uităm acele clipe de durere şi suntem apoi răsplătite cu atâtea bucurii şi împliniri.
    Daniela îţi doresc multă sănătate, înţelepciune şi răbdare, iar fetiţei- toate binecuvântările cereşti şi pământeşti!!!

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.