Floarea bucuriei mormântului gol!


Miroase a ierburi amare şi-a miel şi plâng singuratici măslinii pe dealuri, Iar turmele nopţii coboară cu zel, ca porcii Gadarei, abruptele maluri. Aştept în grădină paharul amar, pe-un preţ de sărut să mă vândă. Şi focul iubirii chemând la altar, a crucii râvnită şi dulce osândă.

Trăda-mă-vor prieteni sub cânt de cocoş, când şerpii de ură ucid terebinţii, Împart cu tâlharii din moartea pe lemn, Şi Iuda în noapte primeşte arginţii.

Caiafe, Irozii, cu suflet de corb, Preoţi întinaţi de banul trădării, Şi vouă Pilaţi ai soarelui orb, Vă-ntind cu iubire O mână a Iertării.

Arunc peste voi cu îngerii-n stol, Floarea Bucuriei Mormântului Gol! Petru Lascău.

Fie ca această floarea a bucuriei mormântului gol să crească mereu pe pământul inimii voastre! Paşte Fericit!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s