Copiii mei, privilegiile mele..

Copiii sunt cele mei nevinovate fiinte din lumea intreaga. Ce vina au ei??Ii poti invinui de ceva anume? Daca s-au nascut este pentru ca Dumnezeu a hotarat asta iar daca traiesc, este de asemenea, harul lui Dumnezeu!! Da. Uneori pot fi foarte stresanti…tocmai prin faptul ca nu vor sa asculte, ca nu inteleg ce le explici, ca nu pot intelege. Sunt prea mici…asteapta sa creasca si atunci vei avea voie sa lasi sa creasca si asteptarile tale cu privire la ei. Dar deocamdata, nu!!

Copiii sunt adevarate privilegii!! Ei ma fac sa rad asa cum nimenea nu o poate face!!Cu ei descoper o lume extraordinara care se poate deschide doar printr-un zambet..adresat lor. Putin timp petrecut in compania lor, povestind sau jucandu-ne si deja lumea mi se pare mult mai frumoasa. Mai pura!! Mai vrednica de trait!!Viata mi se pare mai frumoasa!!

Ai copii?!! Bucura-te de ei caci ei sunt privilegiile tale dragi!!Nu uita: Sa fii mama este cea mai onorabila „slujba” din lume!!

P.S. In  poza de mai sus e Marcu, la doar cateva luni!!

Mergi ‘nainte..cu Isus!

Mergi ‘nainte prn credinta, mergi ‘nainte cu Isus! Intr-adevar, asta si trebuie sa facem. Sa mergem inainte, dar nu singuri..ci cu Isus!! Singuri.. o sa ne pierdem, o sa suferim, o sa facem greseli, o sa plangem. Vrei asta? Vrei sa-ti continui drumul fara Isus? Vrei sa versi lacrimi in zadar?Nu!!Cu siguranta nu!!Viata fara Isus e atat de goala pentru mine incat ma ucide, de-a dreptul. As simti cum moare fiecare bucatica din trupul meu, as ramane fara aer caci presiunea ar fi prea mare si prea dureroasa si as muri. Sa fiu parasita de Isus ar fi prea mult pentru mine!! El e tot ce am mai scump pe lumea asta si Lui vreau sa ma dedic cu tot ce sunt si am!! Nimic nu sunt fara El…si nimic nu sunt  cu El. Dar asa nimic cum sunt, in mana Lui ma simt un ‘nimic” ataaat de important!! In ochii Lui sunt atat de importanta incat ma doare. De ce? Pentru ca stiu ca nu merit dragostea Lui!! E prea mare, prea scumpa…si nu o merit!!Si totusi, El mi-o da…ba chiar cu mana larga!! Ce mare Har!!!!

Mergi ‘nainte cu Isus!! Nu stiu care e problema cu care te confrunti acum, dar ce stiu e ca trebuie sa mergi inainte..cu Isus!! Nu renunta, nu da inapoi!! Ai credinta ca toate lucreaza spre un si mai bine al tau!! Mergi ‘nainte…prin credinta!!!Iar Dumnezeu iti va rasplati increderea pe care i-ai acordat-o!! Esti pe atat de valoroasa pe cat de mare este credinta ta!! Fii credincioasa..si la vremea potrivita, El te va rasplati cum nici nu ai visat!! De multe ori, Dumnezeu a lasat in viata mea binecuvantari cum nici nu visasem vreodata ca voi primi, cum nu indraznisem sa visez!! Chiar si acum visez…am o dorinta adanca in suflet…astept cu mare credinta implinirea ei. Stiu..chiar daca pare imposibil…ca Dumnezeu imi va darui aceasta binecuvantare!!Atunci ma voi bucura din plin si doar Lui II voi dariu toata slava. Doar pentr El voi canta din toata inima!! La vremea potrivita, va voi impartasi aceasta mare dorinta si va voi da posibilitatea sa va bucurati impreuna cu mine..si sa-L laudati pe Dumnezeu impreuna cu mine!!La vremea potrivita, Dumnezeu te va binecuvnata si pe tine!! Care este acum cea mai mare dorinta a inimii tale?!! Caci stii ce? Avem un Dumnezeu atat de minunat care implineste dorintele copiilor Lui!! El vrea sa implineasca si dorinta ta!! Slujeste-l cu toata inima..si-ti vei vedea implinita dorinta inimii!! Atunci..te vei bucura din plin!!

Ceasca lacrimilor..

Daca toate lacrimile mele ar fi adunate intr-o ceasca, oare cat de plina sau goala ar fi aceasta ceasca?Dar ceasca ta? Lynn Austin scrie in cartea „Fiicele Evei” ca e bine sa ai o ceasca a lacrimilor in casa ta. Louise, una din personajele cartii primise in dar de la bunica ei Oma o astfel de ceasca atunci cand a parasit Germania si s-a mutat complet in America din cauza razboiului, ea impreuna cu copilul nou-nascut si sotul ei. Pe toata durata calatoriei facuta cu vaporul a plans de suparare, dezamagire, frustrare..astfel ca ceasca s-a umplut. Nu si-a mai revazut familia iubita din Germania niciodata!!

Tristetea face parte integranta din viata noastra, fie ca suntem gata sa recunoastem acest mare adevar, fie ca nu. Asemeni Louisei, durerea vine uneori in vietile noastre si ne lasa sa o simtim din plin. Nu putem fugi de puterea ei si nici sa ne descotorosim de ea. Sunt momente cand trebuie sa plangem. Pana si Isus, fiul lui Dumnezeu a plans!!Putem noi oare avea pretentia ca suntem mai presus decat El in vreo privinta??NU!!! Deci durerea trebuie sa fie parte integranta din vietile noastre!! „Tristetea si bucuria apar si dispar asemenea fluxului si refluxului”, spunea autoarea si asta e o veste minunata!!! Daca astazi plangi, maine vei rade!!!Daca astazi ochii tai varsa lacrimi si consideri ca nu ai deloc motive sa fii fericita, maine inima ta se va bucura..cine stie din ce motiv?!!!Dumnezeu ne surprinde ades cu binecuvantarile LUi si ne bucura inima exact cand ne asteptam cel mai putin!!Ce minunat ca avem un Dumnezeu ataaat de Minunat!!!Asadar, sa nu dam prea mare importanta plansului sau rasului pentru ca ele vin si trec pe nesimtite!! Gandeste-te de fiecare data, fie ca esti nefericit sau fericit, ca Dumnezeu le-a facut pe amandoua si ca ele vor  trece la vremea hotarata de El. DA!!!Cu siguranta vor trece!!!Tot ce conteaza este atitudinea ta!! Cu ce atitudine ai infruntat necazul???Vei regreta apoi, atunci cand flacara lui se va stinge, ca nu ai fost mai puternica, mai placuta Domnului!!Va fi tarziu pentru regrete. Dumnezeu te-a incercat si te-a gasit slaba, astfel ca va mai ingadui o noua incercare in viata ta!! O noua zi in care inima ta va plange. Cum vei reactiona de data asta??

Zilele trecute familia mea a fost incercata de durere. Mama tatalui meu, Mafta Duciuc a trecut la Domnul la varsta de 82 de ani!! Slava Lui ca a trecut la El, ca a terminat-o cu acest pamant plin de necazuri, ingrijorari si framantari!! Si totusi…ea nu mai este iar durerea acestei pierderi inca este mare!!Dar maine..sau poate chiar astazi..voi zambi din nou cu inima plina de fericire!! Nu stiu cum ma va surprinde Dumnezeu de data asta, dar stiu ca o va face!!! Astept cu nerabdare!!!

P.S. Astazi este durere si in familia cumnatei mele, Dorina ( fosta Milici). Bunicul ei din partea mamei a trecut la Domnul iar astazi, 18 iunie, va fi inmormantat. Ma rog ca Dumnezeu sa le mangaie inimile indurerate!!!

Nu exista nici o demnitate in moarte..

Mama tatalui meu si bunica mea, Mafta Duciuc, a trecut pe data de 10 iunie la cele vesnice. A murit la varsta de 82 de ani. S-a numarat, conform Bibliei, printre „cei mai tari”!!!A avut o moarte usoara si a lasat in urma 2 fii, 16 nepoti si 8 stranepoti.A trait o viata lunga, plina de truda…iar la sfarsit, nu a luat nimic cu ea. La ce i-a folosit atata truda, durere, zbucium??Mainile ei erau atat de muncite de munca campului incat devenisera deformate. Pentru ce??Pentru cine atata truda?Si ea a fost asemeni noua candva: tanara, cu copii mici de ingrijit, cu o casa de intretinut,  cu un sot care s-o iubeasca si cu prieteni care s-o indrageasca. Astazi nu mai e nimic din toate astea!! Au mai ramas doar multe amintiri si multa durere. Zilele vietii ei s-au scurs una dupa alta..pana au ajuns la un capat. Asa se va intampla si cu mine intr-o zi. Zilele vietii mele se vor scurge, pana vor ajunge intr-un final, la un capat. Oare cat mai este pana la acel capat???Astazi, am in dar o noua zi!! Oare ma bucur cu adevarat de ea?? Ea e tot ce am deocamdata!! Aceasta zi formeaza viata mea. Eu traiesc acum si aici, nu maine si acolo.

Din cauza caniculei, trupul neinsufletit al bunicii mele a inceput sa miroase greu, astfel ca sicriul  a fost  sigilat si nu a mai fost deloc desfacut. Nu am mai putut-o vedea. Doar in prima seara i-am putut vedea chipul adormit. Asta e ceea ce devenim? O adunatura de carne care miroase greu?? Cu adevarat, nu exista nici o demnitate in moarte!!Cu adevarat, trupul acesta nu are nici o valoare. E doar un pumn de tarana care este pus la loc in tarana. Valoarea noastra este in Hristos!! Asigura-te ca esti al lui Hristos!!

Si totusi, Dumnezeu ne cere sa fim..calmi!

De cand am devenit mama in urma cu 3 ani de zile, stresul a devenit o parte integranta din viata mea. Lupt cu el..sau impotriva lui, mai bine zis..in fiecare zi. Sunt zile cand sunt puternica, cand pot lupta impotriva stresului, cand Il simt pe Dumnezeu aproape de mine, cand ma bucur de binecuvantarile Lui, cand am „bucuria de a trai”in inima  si atunci, stresul nu mai este o problema aproape deloc. Pot lupta cu usurinta impotriva lui. Pot avea o rabdare infinita cu copiii. Le pot suporta toate mofturile si capriciile.

Dar oh, sunt zile ( Slava Domnului ca sunt mai putine la numar!!) cand nu am deloc putere spirituala si atunci cad foarte usor. Atunci stresul isi spune cuvantul si nu Dumnezeu care locuieste in inima mea. Si totusi…Dumnezeu ne porunceste sa ne pastram calmul. Inaintea Lui, nici o justificare de genul:”Dar Doamne, Tu nu stii cat de stresanti sunt copiii mei!!!” sau „Nu am dormit toata noaptea iar acum copiii mei plang toti deodata si fiecare vrea ceva de la mine.  Sunt cu nervii la pamant. Sunt si eu om. Cat sa mai rezist???”  nu va fi acceptata. Trebuie sa ne pastram calmul, chiar daca totul bubuie in jur!!! Dumnezeu ne cere asta si tot El ne spune ca se poate!!

Sotia lui Max Lucado o numeste „ora pestilor pirania”  ora in care toate cele 3 fete ale ei vor cate ceva de la ea iar ea simte ca nu mai poate face fata. Traieste aceasta ora in fiecare zi si in fiecare zi lupta sa-si pastreze calmul.Care este ora ta a pestilor pirania? In cartea „Calmul din mijlocul furtunii”, sotul ei, Max Lucado, ne prezinta o zi din viata lui Isus, o zi cand El a fost stresat, amarat la vestea ca cel mai bun prieten al lui, Ioan Botezatorul a murit, instiintat ca Irod cauta sa Il omoare si pe El, imbulzit de o mare de oameni care tot venea dupa El, desi El a fugarit-o de 2 ori, dezamagit de proprii lui ucenici care au spus ca multimile nu pot fi hranite doar cu 2 paini si 3 pesti, cu alte cuvinte „Isuse, Tu minunea asta chiar nu o mai poti face!!”…etc, dar care totusi si-a pastrat calmul pe toata durata zilei. Dar veti spune: „Dar El era Dumnezeu!!Bineinteles ca a reusit sa-si pastreze calmul!!!”  Totusi, Isus era 100% Dumnezeu dar si 100% om. El a simit la fel ca fiecare dintre noi, dar a biruit. Deci, se poate!!!

La sfarsitul acestei zile super-stresante, Isus se retrage sus pe munte ca sa se roage. Iata de unde a gasit putere!!!Si eu pot spune la fel.  Atunci cand IL simt pe Dumnezeu aproape de mine, cand El e Domn in viata mea, cand am timpul de partasie cu El, problemele si incercarile vietii cu care ma confrunt nu mai au putere sa-mi afecteze spiritul. Aceasta e solutia: viata traita aproape de Dumnezeu!!Da!!! Dumnezeu are pretentia ca noi sa ne pastram calmul in orice situatie ne-am afla!! Cu El se poate!!

La Multi Ani, Marcu!!

La Multi Ani, Marcu, intaiul meu nascut!! O bucurie deosebita imi aduce acest copil!!!Astazi, 8 iunie, implineste doar 3 ani dar parca e mult mai matur si destept decat ar trebui sa fie la varsta lui. De multe ori , el este cel care imi aduce zambetul pe buze prin simplul lui zambet la care nu poti sa-i rezisti. E atat de scump!!Daca ma vede plangand, vine la mine si imi da pupic pe fata si imi spune:”Nu mai plange mami”!!si chiar nu imi mai vine sa plang. De foarte multe ori, imi aduce flori!!!Vine asa entuziasmat la mine tinand in mana o floare rupta din gradina si mi-o daruieste cu zambetul pe buze!!!Nu pot sa nu-i zambesc si sa nu ma minunez de frumusetea florii !!Ii face placere sa il laud!!

Cu groaza imi aduc aminte de ziua cand l-am pierdut, pe cand avea doar 1 anisor. Am intrat in casa sa duc cosul cu rufe iar pe el l-am lasat pe terasa unde se juca cu o masinuta iar usa am lasat-0 deschisa. M-am intors imediat dar Marcu parca intrase in pamant!!O panica groaznica m-a cuprins!!!Am inceput sa-l strig dar nu primeam nici cel mai mic gangurit drept raspuns. Stiam ca nu trebuie sa ma tem, ca Dumnezeu l-a pazit, ca El il are in grija Lui mult mai mult decat il am eu, Dar tot ma temeam. Dupa 10 minute care mi s-au parut de-a dreptul groaznice, dupa ce am cautat peste tot si dupa ce am alertat toata familia, l-am gasit!!!Era dupa casa si venea spre mine in mers catelus si zambind!!!Bucuria si usurarea care m-au cuprins atunci sunt de nedescris!!!Mare Dumnezeu avem!!!Multumesc Doamne, pentru cele 2 comori pe care mi le-ai incredintat: Marcu si David!!

Proorocie pentru Romania!

„Se aude un zgomot de arme. Un popor se pregateste sa ia pacea Romaniei. Se cere veghere si apropiere,post si rugaciune,plans si bocet. Daca poporul se va intoarce cu fata catre Domnul,Domnul il va scoate din acest necaz. Daca nu,pana si copiii Domnului vor simti apasarea si greutatea care va apasa asupra tarii. Se cere din partea credinciosilor apropiere,sfintire si post ca Domnul sa dea la o parte acest val. ”

Am primit acest mesaj de la Ester Franciuc ( fetita ei e cea din poza!!). Dumnezeu sa aiba mila de noi!!

Jesus take the wheel!

O melodie pe care o fredonez destul de des in ultima vreme, in special cand simt ca eu nu mai pot detine controlul asupra situatiilor cu care ma confrunt si care uneori tind sa ma doboare. „Jesus take the wheel, take it from my hands, cause I can’t do this on my own, I’m letting go\Isus, preia Tu controlul, Preia-l din mainile mele, pentru ca nu pot face asta de una singura, Las totul in grija Ta „, este strigatul inimii mele!! Refuz sa ma las doborata de incercari, asa ca Ii incredintez  lui Dumnezeu controlul si am credinta ca El va lucra intr-un mod minunat!! El va preschimba lacrima in zambet!! El imi va darui zile cu mult soare in locul celor presarate cu lacrimi!! Am incredere in Mantuitorul meu!! El stie ce face!! Simt ca acum este „timpul meu de stat in pestera” asemeni lui David odinioara cand fugea de Saul sau lui Ilie cand fugea de amenintarile Isabelei. Dupa multe biruinte, ei au trebuit sa treaca si prin pestera. Dar stiti ce e minunat?!!!Tocmai acolo, in pestera, Dumnezeu li s-a aratat asa cum nu o mai facuse niciodata!! Ei L-au cunoscut pe Dumnezeu zacand in pestera asa cum nu au facut-o in perioadele de glorie!!Merita sa treci prin pestera!! Acum e timpul meu de pestera. Daca al tau inca nu a venit, va veni cu siguranta!! Dar Dumnezeu e cu tine chiar daca nu Il simti si El va prelua controlul!!Slava Lui!!!!

Insemnul regal:smerenia

Smerenia este unul dintre cele mai grele lucruri pe care noi, copiii lui Dumnezeu, trebuie sa il practicam. A fi smerit inseamna „a nu avea o parere inalta despre tine”. Oare cati dintre noi nu ne luptam in fiecare zi sa crestem in ochii nostri si ai celorlalti, cand de fapt Dumnezeu ne cere exact contrariul?? Insetam mai degraba dupa aprecierile celorlalti decat dupa aprecierea lui Dumnezeu care e cu atat mai importanta si satisfacatoare!!

„Orice om are dreptul sa fie increzut pana in clipa in care este incununat cu succes”,  spunea Disraeli iar Platon a continuat in acelasi ton:  „Numai cei care nu-si doresc puterea sunt vrednici sa o detina. Cei mai buni conducatori sunt cei care conduc impotriva vointei lor”. ” Nicicand oamenii nu sunt o mai nepotriviti decat atunci cand ei se cred cat se poate de potriviti si de bine pregatiti ca sa-si faca datoria; nicicand nu sunt mai potriviti decat atunci cand sunt umiliti si rusinati peste masura de sentimentul propriei lor nevrednicii”, adauga Luther.

Atunci cand am nascut primul copil, pe Marcu, imi aduc aminte ca obisnuiam sa spun destul de des urmatoarea propozitie (Poate te regasesti si tu in ea, daca ai copii!!!): „Nu cred ca sunt facuta ca sa fiu mama!!” De cateva ori, chiar si sotul meu a spus asta: „Nu cred ca am materialul necesar pentru a fi tata!!” Insa suntem!!! Suntem parinti si nu putem fugi de aceasta responsabilitate uriasa( desi cateodata suntem tentati!!). Si totusi, ne descurcam grozav de bine!! Nu consideram ca suntem in stare sa ne crestem copiii asa cum trebuie, dar o facem. Zilele trec, iar cu fiecare zi care trece devenim tot mai buni in cresterea copiilor. Dumnezeu este Cel care ne invata in fiecare zi cum sa facem fata provocarii de a fi parinti!! Nu e minunat?!! Stiu ca nu pot si totusi pot!!

Mandria este o trasatura naturala a omului dar smerenia vine doar in urma harului lui Dumnezeu!! Dumnezeu Insusi se foloseste doar de oamenii smeriti!! Pe cei mandri ii arunca dinaintea Sa, asa cum a facut cu ingerul Lucifer care a vrut sa fie ca Dumnezeu. Lasa-te folosita de El!!! Esti insa gata sa platesti pretul?? Fii smerita…iar la vremea potrivita, Dumnezeu o sa te inalte!! Poarta insemnul regal: smerenia…astfel, cei din jur vor vedea ca esti intr-adevar o fiica a Cerului!!